În opinia lui P. Roubier, toate drepturile de proprietate industrială sunt “drepturi de clientelă” (1). Drepturile de clientelă se caracterizeaza printr-o exclusivitate, un monopol. Ele constituie, alături de drepturile personale şi reale, o a treia categorie de drepturi. Drepturile de clientelă diferă de drepturile personale, deoarece sunt opozabile erga omnes. Într-adevăr, brevetul poate interzice oricui […]

În prezent, prosperitatea naţională şi standardul individual de viaţă ridicat, care trebuie realizate în noua economie bazată pe cunoaştere, sunt direct legate de aplicarea eficientă a noilor tehnologii, ceea ce presupune valorificarea rezultatelor activităţii creative. Cadrul legislativ de reglementare a protecţiei drepturilor de proprietate industrială din ţara noastră a fost complet înnoit după anul 1991, […]

Prin acest articol aducem în vedere un subiect controversat din domeniul juridic, ce are aplicabilitate la nivelul personalului din domeniul medical, şi anume cadrul existent juridic în materia asigurărilor de malpraxis şi modul în care acestea îşi găsesc aplicarea. Traducerea liberă a noţiunii de “malpractice” este aceea de neglijenţă profesională şi/sau abatere gravă de la […]

I. Consideraţii preliminare Așa cum spunea profesorul Constantin Stătescu, „raţiunea finală a oricărei obligaţii este executarea ei.”1, de aceea este esenţială asigurarea executării obligaţiilor rezultate din contractul încheiat între părţi prin garanţii speciale, deoarece garanţia generală a creditorilor asupra patrimoniului debitorului se poate dovedi insuficientă pentru protejarea creditorului împotriva insolvabilităţii debitorului. În acest sens, C. […]

Analiză din perspectiva unor situații particulare Legislaţia în vigoare acordă reglementare privind dreptul de preemţiune, avându-se în vedere faptul că fracţionarea bunului ar implica diminuarea valorii sale economice şi de piaţă, cauzând prejudicierea proprietarului. Legea română permite sancţiunea nerespectării dreptului de preemţiune: fie desfiinţarea retroactivă a contractului în cazul acţiunii în anulare, fie acesta va […]

I. Caracterele procedurii succesorale notariale 1. Caracterul necontencios al procedurii succesorale notariale Analizând ipoteza în care moștenitorii lui de cuius sunt cu toții de acord cu privire la numărul și calitatea lor, la compunerea masei succesorale și la drepturile succesorale ce li se cuvin, legiuitorul a urmărit instituirea prin lege a unei proceduri speciale și operatorii pentru soluționarea cauzelor de partaj succesoral. Astfel, […]

Dreptul consular este definit ca o parte a dreptului internaţional, ce  reprezintă totalitatea normelor şi regulilor care reglementează relaţiile  consulare, organizarea, funcţionarea şi statutul juridic al oficiilor consulare  şi al personalului acestora. În literatura de specialitate este analizată detaliat  atât noţiunea de drept consular, cât şi cea a practicii consulare pe plan  internaţional. Prin relaţii […]

Dezvoltarea comerţului mondial are ca efect nu doar dezvoltarea naţională,  creşterea nivelului de trai, întărirea cooperării internaţionale, ci şi aspecte mai puţin îmbucurătoare. Ne referim aici în special la tranzacţiile comerciale intrafirmă. În acest sens, grupurile multinaţionale îşi pot manipula obligaţiile fiscale la  scară globală, evitând plata obligaţiilor fiscale din diverse jurisdicţii, fie  plătind prea […]

Recunoaşterea principiului interzicerii forţei sau ameninţării cu forţa ca  principiu imperativ al dreptului internaţional are drept consecinţă logică  reglementarea oricărui diferend pe cale paşnică1. Astfel, Pactul Briand-Kellog (1928), interzicând războiul ca mijloc al politicii naţionale, a instituit totodată, pentru prima dată în relaţiile internaţionale, obligaţiile părţilor de a rezolva orice diferende dintre ele numai prin […]

Drepturile fundamentale ale omului au o rezonanţă absolută şi esenţială atât  din perspectiva normelor juridice din dreptul intern, cât şi internaţional.   Din perspectivă internaţională, drepturile omului, în speţă, dreptul la viaţă şi dreptul la viaţă privată, îşi găsesc consacrarea în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (introdusă în legislaţia română prin Legea nr. 30 din 18 […]