CRIMINALI ÎN SERIE
iun. 10th, 2011 | By admin | Publicat in categoria Nr. 1 Mai 2011, Revista nr. 1 Mai 2011Un criminal în serie este definit ca fiind un individ care a omorât trei sau mai multe persoane pe o perioadă de timp mai mare de o lună cu o perioadă de “pauză” între crime şi a cărui motivare pentru a ucide este de cele mai multe ori pusă pe seama unor probleme mentale.
Alte surse [1]definesc criminalul in serie ca fiind acel criminal care comite mai multe omoruri la intervale de timp relativ mari, având ca mobil obţinerea unor senzaţii extreme, legate de fantasme sexuale perverse şi (sau) de impulsuri sadice de dominare şi manipulare a victimelor.
De multe ori exista un element specific anumitor crime cum ar fi cele pasionale în care elementul de bază este unul legat de atracţia fizică dar criminalul poate omorî si din alte motive cum ar fi: mânie, bravură, avantaje financiare şi nevoia de a atrage atenţia asupra lui. Crimele sunt comise în acelaşi fel şi de multe ori victimele au ceva în comun: ocupaţia, rasă, sexul, vârsta.
- CARACTERISTICI:
Mulţi dintre criminalii în serie tind să aibă următoarele caracteristici chiar dacă acestea nu se regăsesc la fiecare dintre ei:
- Criminalii în serie sunt de multe ori oameni inteligenţi cu un IQ ridicat.
- De multe ori nu pot să-şi păstreze locul de muncă.
- Ca şi copii sunt abandonaţi de părinţii naturali şi crescuţi de părinţi adoptivi.
- Familiile din care provin au de multe ori probleme cu băutura, psihice, de comportament
- O bună parte dintre ei sunt piromani.
- Sunt implicaţi în torturarea animalelor.
- Majoritatea dintre ei sunt supuşi la tratamente inumane de către familie.
- Sunt persoane cu probleme mintale: schizofrenie în diferite forme.
- Pot avea devieri de comportament grave (canibalism – Jeffry Dahmer)
După părerea autorului “Enciclopediei ucigaşilor în serie[2]” acestea ar fi tiparele de comportament agresiv episodic:
1.Comportament ritual.
2.Sănătate ce maschează instabilitatea mentală.
3.Impulsivitate.
4.Căutere periodică de ajutor.
5.Tulburări severe de memorie şi incapacitate de a spune adevărul.
6.Tendinţe sinucigaşe.
7.Tendinţe permanente de a comite agresiuni.
8.Hipersexualitate şi comportament sexual anormal.
9.Leziuni craniene; răni suferite la naştere.
10.Tendinţe de folosire repetetă a drogurilor şi abuzul de alcool
11.Părinţi drogaţi şi alcoolici.
12.Victime ale abuzurilor fizice sau psihice în copilărie.
13.Rezultat al unei sarcini nedorite.
14.Născut în urma unei sarcini dificile.
15.Nefericire în copilărie, având ca efect incapacitatea dea găsi fericirea
16.Cruzime extrordinară faţă de animale.
17 Atracţie faţă de incendii, fără vreun interes de natură infracţională.
18.Simptome de dezechilibru neurologic.
19.Dovezi de tulburări genetice.
20.Simptome biochimice.
21.Sentimente de lipsă de putere şi inadaptare.
În lumina acestor informaţii—care fac mai uşoară identificarea unui crimunal în serie—pare logic ca un program naţional de diagnostic şi tratament să devină eficace. Criminalii în serie sunt periculoşi şi de aceea ei trebuie descoperiţi cât mai repede posibil şi condamnaţi.
Majoritatea criminalilor în serie au fost confruntaţi cu situaţii similare în copilărie. Există o strânsă legătură între aceste traume suferite în copilărie şi modul în care aceştia şi-au dezvoltat gândirea şi mentalitatea de criminal.
Familia este cea care joacă cel mai mare rol în dezvoltarea unui copil. Lipsa acesteia determină confuzie în mintea copilului deoarece familia este cea la care acesta se raportează şi care-l ajută să-şi creeze relaţiile cu societatea din jur, cu semenii. Lipsa acesteia determină derapaje în dezvoltarea mentală, fizică şi psihică a copilului.
Lipsa de compasiune din cadrul familiei, faptul că nu comunică cu aceasta duce de multe ori la situaţia în care copilul îşi creează o lume a lui în care se retrage şi în care îşi caută locul. Astfel el se depărtează de realitate şi devine confuz şi singur. Încercând să-şi creeze o identitate a lui şi neavând ajutorul societăţii, al familiei deviază de la comportamentul uman normal devenind de multe ori un psihopat, un neadaptat al societăţii.
Copilul vede la părinţii lui comportamentul acestora şi-l copiază. Comportamentul familiei fiind unul deviat si neadecvat afectează copilul în dezvoltarea mentală a lui.
Criminalul in serie ucide şi din motive psihologice. Nu de puţine ori specialiştii au constat că o traumă din copilărie sau adolescenţă, care au marcat persoana respectivă pe viaţă, a dus la producerea unor crime după aceeaşi tipologie,de exemplu,să luăm un caz la intamplare: se găseşte o victimă moartă, un cadavru, intr-un gang cu gatul tăiat, cu o garoafă roşie langă, cu braţele acoperid faţa. Victima este descoperită luni dimineţa, peste o săptămană se descoperă o altă victimă şi aceasta timp de cateva luni.
Prin apariţia a două-trei persoane cărora li s-a provocat moartea in acelaşi fel duce poliţia la concluzia că un criminal în serie acţionează în zonă, un criminal care trebuie descoperit şi suprimat în sensul că trebuie judecat conform legii şi condamnat la mai mulţi ani de inchisoare,in unele state chiar la inchsoare pe viaţă sau pedeapsa capitală. Poliţia,de cele mai multe ori, incearcă să ţină sub control criminalitatea, chiar dacă nu reuşeşte totdeauna.
La noi in ţară,de obicei, un criminal nu ajunge să fie numit criminal in serie. De ce oare? Oare poliţia română e atat de eficientă in descoperirea eventualilor criminali in serie? Inclin să crd că da. Chiar şi in cazul Râmaru s-a acţionat destul de repede.
Dar mai sunt şi alte motive la mijloc. Datorită unei mentalităţi bine intipărită in mintea romanului acest “instinct criminal” este destul de bine suprimat şi stăpânit. Am putea spune că în România mai frecvente sunt infracţiunile de tâlhărie, furt, spargeri de locuinţe, spargeri de maşini, de viol decât de crimă, omucidere.
Dacă infracţiuni de tipul celor din urmă sunt destul de rare, in schimb infracţiunea de pruncucidere este destul de frecventă la noi in ţară. De ce? Din disperare ,din cauza unui tată care nu vrea să-şi recunoască copilul, din cauza sărăciei mai ales, care este parcă flagelul acestui început de secol şi de mileniu.
Dar este de neînţeles cum de o mamă îşi poate ucide copilul în vârstă de doar câteva zile, când un avort ar costa-o mult mai puţin decât toate acele 9 luni de sarcină sau actul de ucidere pe care îl înfăptuieşte. Ea ar putea duce copilul la un orfelinat sau să-l ofere spre adopţie.Sunt atâtea cupluri care-şi doresc copii şi nu-i pot avea şi multe astfel de femei, care nu pot fi numite mame, îşi omoară copii. Un alt motiv pentru care în România nu prea se întâlnesc cazuri de criminali în serie este şi faptul că în România nu sunt oraşe cu milioane de locuitori. Cel mai mare oraş din ţară ,din punct de vedere demografic,este Bucureştiul capitala ţării. Aş putea spune că în S.U.A..,de exemplu, cele mai multe crime în serie se produc în acele mari metropole, cum ar fi Los Angeles, New York, Chicago, Milwakee, New Orleans. Dar criminali în serie apar şi în oraşe mici, cu oameni care se cunosc de o viaţă. Este exemplul orăşelelor din Scoţia sau Ţara Galilor de la începutul anilor 1950.[3]Criminologii şi poliţia împreună cu ei au ajuns la concluzia că ucigaşii în serie apar mai ales în oraşele mari dar nu exclud nici oraşele de provincie. Orice om de pe stradă, om obişnuit poate deveni ţinta unui criminal în serie. Cel puţin aşa spun autorii “Enciclopediei ucigaşilor în serie ” Brian Lane şi Wilfried Gregg[4].
În crimelor se obişnuieşte ca victima să fie clasificată în funcţie de un mobil clar identificabil, cum ar fi, de exemplu că aceasta deţinea ceva râvnit de asasin,că se afla în conflict cu el sau că îi fusese necredincioasă etc.
Pentru asasinul în serie, ”motivul” se află atât de bine şi adânc înrădăcinat în psihicul său, încât victima trebuie să aparţină unui anumit gen,cum ar fi de exemplu, să poată fi inclusă într-o categorie largă de persoane, ca femeile şi copiii şi să se afle în locul nepotrivit la momentul nepotrivit.
E adevărat, însă, că unii criminali în serie îşi selectează cu precizie victimele.De exemplu, Joseph Mendley ucidea numai femei roşcate.Ramiro Artieda omora numai femei care semănau cu logodnica ce îl abandonase. Complicaţiile se nasc atunci când, datorită incapacităţii unui criminal de a-i identifica pe membrii grupului său de ţinte, acesta ajunge la atacuri cvasi-întâmplătoare. În ciuda afirmaţiei că nu făcea decât să cureţe străzile de prostituate, Peter Sutcliffe primejduia viaţa tuturor femeilor care se aflau întâmplător afară noaptea, atacând şi omorând o serie întreagă de femei, chiar dacă nu erau prostituate .
Prin urmare, fiecare fiinţă umană poate deveni victima potenţială a unui asasin.
1.1 CRIMINALII ORGANIZAŢI.
Criminalii organizaţi au un IQ de 123. De multe ori îşi plănuiesc crimele în detaliu, îşi răpesc victimele omorându-le într-un loc şi lăsând cadavrul în alt loc. De multe ori ademenesc victima folosindu-se de un atu al lor sau de o stare a sănătăţii precară neadevărată pe care o arată. De exemplu Ted Bundy se folosea de o invaliditate aparentă pentru a-şi racola victimele.
Alţi criminali au ca victime prostituatele care sunt dispuse să acompanieze străini. Acest tip de criminali având o inteligenţă nativă au capacitatea de a-şi ascunde foarte bine urmele, de a îngroapă victima într-un loc pustiu sau de a ascunde cadavrul în locuri în care sunt greu de găsit (vezi Gary Ridgway). Aceştia sunt prinşi cu ajutorul rudelor, a cunoştinţelor cu care s-au întâlnit în perioada în care au comis crimele şi care i-au denunţat.
1.2 CRIMINALII DEZORGANIZAŢI.
La polul opus criminalilor în serie dezorganizaţi, haotici în gândire şi în modul de acţionare.
Majoritatea sunt retardaţi, imaturi, sunt oameni care duc o viaţă dezorganizata, rareori îşi găsesc o slujbă, sunt incompatibili sexual (Harvy Glatman a avut prima experienţă sexuală la vârsta de 29 de ani în urma violului primei sale victime).
Aceştia nu fac nimic pentru a-şi ascunde crima. Locul crimei este plin de indicii. După cele afirmate se poate spune că acest tip de criminali ar fi prinşi după prima crimă dar de foarte multe ori nu acesta este cazul. Situaţiile în care se afla sunt unele ciudate şi deşi sunt dezorganizaţi circumstanţele situaţiei îi fac să scape de multe ori şi să omoare în continuare fără a fi prinşi o perioadă lungă de timp.
1.3 CRIMINALI ÎN SERIE CU PROFESII MEDICALE
Cei cu profesii medicale sunt numiţi “Îngeri ai morţii” sunt oameni fascinaţi de ideea de viaţă şi de moarte şi de posibilitatea de a determina într-un anumit moment dat una din ele. Mulţi dintre aceşti criminali omoară pentru că în mintea lor au senzaţia că eliberează persoana omorâtă de o suferinţă îndelungată sau pentru simplul motiv că pot. Unul dintre aceşti criminali a fost Jane Toppan care a declarat în cadrul procesului sau că “era excitat de ideea de moarte”. Ea administra o substanţă letală victimelor selectate şi le ţinea la pieptul ei în timp ce acestea mureau.
1.4 FEMEI CRIMINALI ÎN SERIE
Acest tip de criminali în serie este rar întâlnit. Ele tind să omoare bărbaţii pentru avantaje materiale şi de multe ori sunt ataşate emoţional de victimele lor şi simt nevoia de a avea o relaţie cu persoana înainte de a o omorî[5].
Ele comit crimele în locuri precum propria locuinţa, spitale sau locuri diferite din acelaşi oraş.
Metodele femeilor criminale în serie sunt: împuşcarea (20%), sufocarea (16%), înjunghierea (11%) şi înnecarea (5%). Unele femei comit crime pentru avantaj material, altele pentru atenţie.[6]
Multe dintre femeile criminali în serie au ca motivaţie pentru a ucide cum ar fi abuzul sexual, abuzul din copilărie. Un element specific al femeii criminal în serie care determină motivul crimei este aşa numita “father figure” pe care nu l-a avut în copilărie şi pe care încearcă să-l găsească în maturitate, atunci când nu-l găseşte sau când este dezamăgită de acesta îl omoară.
Putem categorisii femeile criminale în serie ca: văduve negre, îngerii morţii, predatori sexuali, răzbunarea, profitul în urma crimei, crima în echipă.
O excepţie de la acest fel de criminalii în serie este Aileen Wuornos care omora în natură nu în propria locuinţa, folosea puşca în loc de otravă, omora necunoscuţi în loc de prieteni sau membrii ai familie.
Cel mai prolific caz de femeie criminal este Elizabeth Bathory[7]. Contesa de Bathory de Ecsed (Bathory Erzsebet – Ungaria 17 august 1560- 21 august 1614) era o contesă din renumită familie Bathory. După moartea soţului ei ea împreună cu patru colaboratori au fost acuzaţi de torturarea şi uciderea a sute de tinere, circa 600 după spusele martorilor. Elizabeth credea că sângele o întinereşte şi că dacă se scaldă în el va fi tânără mai mult timp. Se spune că în unele cazuri îşi muşcă victimele de gât şi umplea cadă din camera ei cu sângele acestora.
Elisabeth nu a fost nici judecată nici condamnată dar după ca familia ei a pierdut puterea în Ungaria acelor vremuri ea a fost întemniţată în anul 1610 în castelul Csyte unde a rămas până la moarte patru ani mai târziu.
- MOTIVELE CRIMINALILOR ÎN SERIE
Motivele criminalilor în serie pot fi grupate astfel: vizionării, cei care au o misiune de îndeplinit (crimele misiune), cei care caută puterea şi controlul şi hedonisticii.[8]
2.1 VIZIONARII.
Criminalii în serie din această categorie suferă de tulburări psihice, ruperi de realitate crezând că sunt altă persoană sau că sunt selectate să omoare de către entităţi cum ar fi Diavolul sau Dumnezeu.
Herbert Mullin credea că victimele războiului din Vietnam preveneau California de la un cutremur. Mullin spunea că tatăl său l-a instruit prin telepatie să sporească numărul victimelor sacrificate în numele naturii pentru a amâna un cutremur catastrofal care ar fi aruncat California în ocean.
David Berkowiz este un alt exemplu de criminal vizionar. El susţinea că un demon îi transmitea ordine prin intermediul câinelui vecinului său să comită crime.
2.2CRIME MISIUNE.
Cei care au o aşa zisa misiune de îndeplinit justifica actele lor ca debarasând lumea de a anumită categorie de persoane pe care ei o considera ne suportabila cum ar fi homosexualii, prostituatele sau oamenii de diferite etnii sau religii Unii văd aceste acte ca menite să înlăture o aşa numita boala socială.
Ted Kaczynski (The Unabomber) avea ca ţinta universităţile şi industria aeronautică. El a scris un manifest pe care l-a distribuit cu ajutorul mass-media prin care spunea că vrea ca societatea să se reîntoarcă la perioada în care tehnologia nu era o ameninţare pentru viitorul ei susţinând că revoluţia industrială şi consecinţele ei au fost un dezastru pentru rasa umană.
În cazul lui ancheta a durat mai bine de zece ani de zile şi a fost prins cu ajutorul fratelui lui care văzând la televizor fragmente din manifestul fratelui a remarcat unele asemănări cu scrisorile pe care acesta i le trimitea lui şi aşa s-a ajuns la prinderea lui Ted Kaczynski. Rămâne una dintre figurile remarcabile printre criminalii în serie ai SUA.
2.3 HEDONIŞTII.
Acest tip de criminali în serie caută senzaţii şi au plăcere în urma crimei, căutând victime că să-şi satisfacă aceste plăceri.
Sexul este unul din motivele principale ale acestor criminali în serie iar fantezia joacă un rol important în actele lor de violenţă. Gradul de plăcere sexuală depinde de cât de mult a fost torturată şi mutilata victima. De multe ori folosesc arme care au contact direct cu victima cum ar fi un cuţit.
Keneth Bianchi omora femei şi tinere de vârste diferite, rasă şi aparente pentru că necesităţile lui sexuale aveau un grad diferit de simulare şi intensitate.
Jeffry Dahmer căuta iubitul perfect, frumos, care să se supună şi etern. Pe parcurs ce dorinţa lui a crescut el a experimentat droguri şi alcool. Nevoia lui crescândă de simulaţie a fost demonstrata prin faptul că acesta dezmembra victimele ale căror cap şi organe genitale le păstra. El experimenta canibalismul pentru că victimele lui “vor fi întotdeauna o parte din el”.
Un alt motiv pentru a ucide la acest tip de criminali este adrenalina pe care o au atunci când induc teroare şi spaima victimelor. Acestea pot obţine o satisfacţie din crima pe parcurs ce aceasta devine cu timpul mai elaborată, mai rafinată şi complexă prin metodele folosite. Mulţi dintre ei tind să comită crima perfectă şi cred că nu vor fi prinşi
Robert Hansen îşi ducea victimele într-un loc pustiu unde le dădea drumul ca apoi să le vâneze omorându-le.
În una din scrisorile adresate zonei de port a oraşului San Francisco, ucigaşul Zodiac scria: “crima îmi dă cea mai mare satisfacţie este chiar mai bine decât o partidă de sex”
2.4 UCIGAŞII PETRECĂREŢI
Ucigaşii petrecăreţi (spree killers), respectiv acei ucigaşi în serie care comit omorurile de o maniera continuă, fără perioade de acalmie, fiind in permanenţă în căutarea excitaţiei, a banilor sau a obiectelor de valoare.
2.5 OTRAVITORII SAU ASIXFIATORII
Aceasta categorie cuprinde medici, asistente medicale, doici, părinţi adoptivi toţi aceştia au in comun controlul total asupra victimelor dar motivaţiile lor sunt extrem de diverse, antagonice uneori, mergând de la agonie până la altruism (eutanasie).
2.6 UCIGAŞII PSIHOTICI
Acest tip de criminali în serie acţionează sub imperiul unor halucinaţii sau deliruri.
2.7 PSIHOPATICII
Aici întâlnim acei ucigaşi in serie care au o personalitatea antisociala si tendinţe sexuale sadice si care de regula comit un număr mare de fapte (vezi Jeffry Dahmer).
2.8 PRĂDĂTORII SEXUALI
Acest tip de criminal în serie are la bază motivarea sexuala care are mai mult o tentă de răzbunare decât de realizare a unor fantasme; această motivaţie poate fi dublată de dorinţa câştigului, caz in care uciderea este însoţită de jefuirea victimei.
Este categoria cea mai putin întâlnita pana in prezentei de aceea este cea mai putin explicata de specialişti.
2.9 PUTEREA ŞI CONTROLUL.
Controlul şi puterea poate fi un motiv puternic pentru crimă. Mulţi dintre acest tip de criminal sunt cei care au fost abuzaţi în copilărie lăsându-i fără putere şi inapt abilitate ca adulţi. Cei care caută puterea şi controlul în urma unei crime abuzează sexual de victima pentru a o domina pentru a avea controlul asupra ei.
Tot aici putem adăuga şi confortul material ca motiv pentru crimă. În acest caz victimele sunt apropiaţi ai familiei şi membrii ai acesteia. Acest tip de criminali lasă să treacă un timp între crime pentru a nu da de bănuit membrilor familiei şi poliţiei. Majoritatea criminalilor din această categorie sunt femei.
2.10UCIGASII IN SERIE PENTRU PROFIT
Este cea mai lucidă şi insesizabila dintre toate femeile care comit omoruri repetate; extrem de bine organizata dar uneori setea de câştig mereu în creştere poate să o domine în aşa măsură încât să o conducă la comiterea unor erori grave.
2.11UCIGAŞII ÎN SERIE “ÎN ECHIPĂ”
Este ucigaşul în serie care comite omoruri alături de alte persoane fie de acelaşi sex fie de sex opus. Motivele sunt în aceste cazuri diverse pornind de la cele materiale mergând până ăla cele tipice ucigaşului în serie respectiv cele legate de impulsuri sexuale perverse şi sado-dominatoare.
Un element care separă această categorie de criminali în serie este acela că de obicei criminalii în serie în echipa nu sunt capabili să comită crima atunci când acţionează singuri, ideea de echipă, de control a echipei şi în acelaşi timp siguranţă le dă un impuls criminal pe care altfel nu l-ar avea.
2.12 UNCIGASUL ÎN SERIE “PROBLEMA DE SĂNĂTATE MINTALĂ”
Tulburările psihice de care suferă duc la abolirea discernământului şi de aceea nu răspunde penal, conform stării sale psihice acţionează de o manieră hazardată şi inexplicabilă.
2.13 UCIGAŞELE ÎN SRIE “NEDESCOPERITE”
Reprezintă acea categorie care se referă mai curând la fapte decât la persoane, deoarece sunt incluse aici acele omoruri în serie despre care se prezuma că ar fi fost comise de femei, dar datele anchetelor nu permit identificarea autoarelor sau inculparea şi condamnarea acestora.[9]
3 CONCLUZIE
Criminalii în serie sunt la urma urmei oameni care din vina lor sau din vina familiei sau altor persoane au ajuns să comită crime multiple. Acestia devin nişte pericole reale pentru societate. Ei trebuiesc reabilitaţi atunci când se poate (deşi cazurile sunt rare) iar atunci când acest lucru nu este posibil acestia trebuie pedepsiţi confor legii.
Fenomenul crimelor în serie a fost, este şi va fi prezent în societate, problema se pune cum reuşeşte societatea să controleze acest fenomen.
Din punct de vedere pshihologic criminalii în serie sunt fiecare în parte un subiect interesant care poate reprezenta o provocare pentru specialiştii în domeniu.
[1] Manual de criminologie – Valerian Cioclei pag 219
[2] Enciclopedia Criminalilor in serie – Michael Newton pag 21
[3] Crimele în serie – Kate Pilgrim pag 21
[4]Enciclopedia criminalilor in serie – Bryan Lane si Wilfried Gregg pag 24
[5] Peter Vronsky – Female Serial Killers pag 23
[6] Michael Newton – The Enclyopedia Serial Killers pag 221
[7] Michael Newton – The Enclyopedia Serial Killers pag 320
[8] Ronald Holms – Serial Murder pag 26
[9] The Female Serial Killer – D. Kelleher pag 96
Student: CONSTANTINESCU CRISTIAN, anul II, Facultatea de Drept-UTM
Coordonator ştiinţific: Asist.univ.drd. VÎRJAN BOGDAN – Facultatea de Drept-UTM